China îşi accelerează cheltuielile militare pe fondul tensiunilor cu Taiwanul și al invaziei ruse în Ucraina

China a anunţat sâmbătă că îşi accelerează cheltuielile militare, într-un context de tensiune mondială reînviată de invazia Rusiei în Ucraina şi rivalitatea sa tradiţională cu Taiwanul şi riveranii Mării Chinei de Sud, scrie La Libre Belgique, citată de Rador.

Bugetul militar va creşte cu 7,1% în acest an, a anunţat Ministerul Finanţelor, în deschiderea sesiunii plenare anuale a Adunării Naţionale Populare (ANP, Parlamenul chinez). Acest procent este în creştere faţă de anul trecut (+6,8%). Este cea mai mare creştere din 2019 (+7,5%).


Cu această anvelopă de 1.450 de miliarde de yuani (230 de miliarde de dolari), China dispune de al doilea buget de apărare pe plan mondial, după Statele Unite (740 de miliarde de dolari SUA prevăzuţi pe 2022).

Creşterea cheltuielilor militare chineze este în creştere net mai mare decât creşterea aşteptată a PIB, fixată sâmbătă de prim-ministrul Li Keqiang la 5,5% pentru anul în curs. Această creştere vine când tensiunile mondiale au crescut săptămâna trecută o dată cu intervenţia Rusiei în Ucraina, pe care Beijingul s-a ferit până acum s-o condamne, spunând că „înţelege” îngrijorările Moscovei pentru securitatea sa.

Cu ocazia unei vizite a preşedintelui rus, Vladimir Putin, la Beijig la începutul lui februarie, cele două ţări s-au pronunţat la unison împotriva extinderii NATO. Preşedintele chinez, Xi Jinping, a obţinut sprijinul vecinului său pentru a denunţa „influenţa negativă pentru pace şi stabilitate” a Statelor Unite în regiunea Asia-Pacific.

Beijingul nu încetează să ridice tonul pentru a ataca regimul rival din Taiwan, insulă pe care o consideră una din proviinciile sale şi deci îşi rezervă dreptul de a o ocupa cu forţa Anul trecut, regimul comunist şi-a înmulţit incursiunile în zona de identificare de apărare aeriană a Taiwanului, ca răspuns la vizite ale unor înalţi oficiali americani în insulă.

Luna trecută, Xi Jinping a ordonat tuturor unităţilor militare să facă „exerciţii orientate spre luptă” şi să-şi îmbunătăţească capacităţile în materie de „confruntări informatice”.

Planor hipersonic

Întărirea armatei chineze produce neîncrederea recurentă a naţiunilor vecine, alimentată de o lipsă de transparenţă privind ceea ce acoperă bugetul militar exact. China revendică şi suveranitatea în Marea Chinei de Sud (în special faţă de Vietnam şi Filipine), în Marea Chinei de est (pe insulele Senkaku controlate de Japonia) şi în Himalaya (faţă de India).

Statele Unite trimit regulat nave de război în Marea Chinei de Est pentru a contracara pretenţiile teritoriale ale Beijingului, dar şi în proximitatea Taiwanului pentru a-i susţine pe liderii locali.

În acest context, armata Beijingului îşi continuă modernizarea cu obiectivul de a ajunge din urmă avansul tehnologic al Washingtonului. Potrivit Pentagonului, Armata populară de eliberare (APL) a lansat anul trecut un planor hipersonic, care a făcut ocolul Pământului cu peste 6.000 km/h. Aparatul ar fi tras un proiectil în timpul cursei, o performanţă care se pare că i-a luat prin surprindere pe americani, Washingtonul nedispunând încă de acest tip de armament.

„APL este braţul înarmat al Partidului Comunist Chinez şi conducerea partidului are nevoie de un sprijin continuu al militarilor”, remarcă James Char, un expert în chestiuni de apărare la Universitatea tehnologică Nanyang din Singapore. Unul din mjloacele pentru a reuşi este să dovedeşti că nevoile APL rămân o prioritate”, adaugă el.

La rândul ei, armata chineză dă prioritate modernizării echipamentelor sale „pentru a deveni o forţă mecanizată în întregime şi informatizată”.

Traducere Rador: Gabriela Sîrbu / sursa foto: Pixabay

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.