Analfabetismul funcțional nenorocește România: 23% din tineri nu reușesc să se angajeze

Distrugerea Învăţământului din România sub mandatele abramburistice ale Ecaterienei Andronescu îşi arată “roadele”: Analfabetismul funcțional nenorocește România. Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică sunt îngrijorătoare în ceea ce priveşte viitorul pieţei muncii din România. Când 23% din tineri nu reușesc să se angajeze, putem vorbi despre subminarea pieţei muncii interne.

Rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,5% în luna aprilie a acestui an, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna precedentă, însă reţine atenţia nivelul ridicat, de 22,7%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani), informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât la femei, valorile respective fiind 5,6% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,3% în cazul celor de sex feminin. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna aprilie a anului 2022 a fost de 457.900 persoane, în scădere faţă de luna precedentă (460.600 persoane), dar aproximativ la acelaşi nivel cu cel din luna aprilie 2021 (457.500 persoane).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna aprilie 2022 (4,2% în cazul femeilor şi 4,5% al bărbaţilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 75,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna aprilie 2022.

Ca să-l parafrazăm pe Strabon, cei mai viteji dintre români și-au cam vândut copiii

Într-un raport UNESCO privind rata de participare la educația primară și secundară, România ocupă cu brio un ultim loc în cadrul țărilor din Uniunea Europeană. Între anii 2002 și 2012 am reușit contraperformanța de a scădea cu 7% ca rată de participare, de la 92,8% la 85,8%. Şi de atunci, din rău în mai rău am dus-o.

Politicienii români au reușit prăbușirea indicatorului de participare la educație la vârste fragede, pe fondul unei creșteri economice care a adus mai mulți bani la buget și mai multe posibilități de a ameliora situația din învățământ (ceea ce demonstrează clar lipsa de interes de creștere a calității învățământului, în pofida declarațiilor sforăitoare), mult blamata Grecie, în aceeași perioadă, și-a crescut rata de participare cu 3,8%, de la 96% la 99,8% – asta pe fondul tuturor scandalurilor financiare avute.

Nici nu știi cine fură mai mult: sforarii noștrii, care încalcă fără să aibă emoții legile (când s-a alocat ultima dată 6% din PIB Educației?), sau ai lor? Cert este că ai noștri ne fură viitorul.

La final vom ajunge să trăim după cât de educați suntem și asta se va vede deja cu ochiul liber la câți analfabeți cronici ne conduc destinele. Și suntem la fel de vinovați ca și politicienii pe care-i votăm și care nu și-ar deplasa atenția dinspre masa pensionarilor, disponibli pentru băgat hârtii în urnă la schimb cu banii dați de stat, către viitorul țării. De ce ar gândi pentru viitor, când doar trecutul votează cu ei?

În rest, rămâne cum s-a stabilit: se desfiinţează clase, se închid şcoli, se desfiinţează posturi, iar în locul pensionaților din şcolile de prestigiu, ajung, fără un concurs care ar dovedi calitatea și performanţa, profesorii cărora li s-au desfiinţat şcolile. Nimic nu se pierde totul se transformă. În bani. Și dacă am vrea să începem de undeva cu asanarea sistemului de educație și cu gândirea unui viitor pentru România, ar trebui prin a da de pământ cu cei care ar trebui să răspundă în fața unor organe competente ale statului măcar pentru dispariția școlilor profesionale, eliminarea examenului de admitere la liceu și/sau la facultate, modificarea programulor școlare ca pe chiloți, în funcție de obscure interese șamd.

Cum ziceam: la noi se merge cu Educația pre Educație călcând. Ne-a zis-o și Julian Hingley, expert britanic în educaţie: „Şcoala din România formează cetăţeni fără spirit civic. Românilor nu le pasă îndeajuns de mult ca să facă ceva“. Ar mai fi o șansă dacă „îi înveţi pe copiii o perspectivă completă, rotundă, asupra vieţii, dacă îi înveţi ce este responsabilitatea, ce este empatia socială, virtuţile civice, lucrurile acestea se pot rezolva”. Zău, responsabilitate? Adicătelea am avut un Premier plagiator și un lung șir de miniștri ai Educației despre care nu se știe dacă au preluat exemplul plagiatului și falsificării de CV de la acesta, sau acesta de la ei, dar, care, vorba unui copil care n-a mai apucat să-și ia BAC-ul, au făcut tot ceea ce a fost posibil ca „sfârşitul învăţământului românesc” să fie „precum al lui Ştefan cel Mare – un soare strălucitor care apune de la o rană la picior”

Etichete:

Distribuie articolul:

Share on facebook
Share on twitter
Share on pinterest
Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole populare

Newsletter

Rămai la curent cu cele mai importante știri ale momentului.